Incepand cu luna iulie a acestui an, prin intermediul Legii nr. 151/2020 discriminarea la locul de munca si hartuirea de orice tip vor fi sanctionate prin amenzi cuprinse intre 1.000 si 20.000 lei. Legea nou adoptata vine in completarea Legii nr. 53/2003 cu o serie de modificari privind criteriile prin care se constata si se stabileste discriminarea, conturand mult mai in detaliu tipurile de hartuire la locul de munca.
Prima modificare consta in adaugarea mai multor tipuri de discriminari care sunt supuse sanctiunilor legale. Astfel ca la art. 5 din Codul Muncii „orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, discriminare prin asociere, hartuire sau fapta de victimizare, bazata pe criteriul de rasa, cetatenie, etnie, culoare, limba, religie, origine sociala, trasaturi genetice, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare cu HIV, optiune politica, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, apartenenta la o categorie defavorizata, este interzisa”, s-au mai adaugat criterii legate de infectare cu HIV, boala cronica necontagioasa si trasaturi genetice.
Se face referire la modul in care discriminarea directa poate duce la excludere, deosebire sau restrictie in ceea ce priveste exercitarea drepturilor legale”Constituie discriminare directa actele si faptele de excludere, deosebire, restrictie sau preferinta, intemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute in legislatia muncii”, art. 5 Codul Muncii.
De asemenea, prin modificarile aduse Codului Muncii, nu se poate numi discriminare indirecta, actiunile si criteriile care care pot fi justificate in mod obiectiv, prin scop legitim si daca actiunile respective sunt absolut necesare.
„Constituie discriminare indirecta orice prevedere, actiune, criteriu sau practica aparent neutra care are ca efect dezavantajarea unei persoane fata de o alta persoana in baza unuia dintre criteriile prevazute la alin. (2), in afara de cazul in care acea prevedere, actiune, criteriu sau practica se justifica in mod obiectiv, printr-un scop legitim, si daca mijloacele de atingere a acelui scop sunt proportionale, adecvate si necesare” art. 5 Codul Muncii.
Mai departe se defineste hartuirea, ca fiind orice comportament care are la baza unul dintre criteriile discriminarii directe, enumarate mai sus, prin care se lezeaza demnitatea unei persoane si se creeaza un mediu ostil, umilitor, ofensator, la locul de munca. Se aduce in atentie discriminarea prin asociere, ca fiind un act sau fapta impotriva unei persoane, care desi nu se incadreaza criteriilor de discriminare directa, poate fi asociate cu persoanele care fac parte din acele categorii.
„Constituie victimizare orice tratament advers, venit ca reactie la o plangere sau actiune in justitie cu privire la incalcarea principiului tratamentului egal si al nediscriminarii. Orice comportament care consta in a dispune, scris sau verbal, unei persoane sa utilizeze o forma de discriminare, care are la baza unul dintre criteriile prevazute la alin. (2), impotriva uneia sau mai multor persoane este considerat discriminare”, art. 5 Codul Muncii.
De asemenea, nu se poate vorbi de discriminare, atunci cand excluderea, preferinta sau restrictia la locul de munca, este datorata naturii specifice a activitatii si a modului in care aceasta se deruleaza, scopul fiind unul legitim, conform cerintelor profesionale bine determinate.
