Definim partajul judiciar drept metoda prin care se pune capat situatiei in care vorbim de coproprietate asupra bunurilor. Acestea pot fi dobandite in urma mostenirilor, casatoriei, diferite tipuri de contracte si alte situatii prevazute in lege.
Modul in care se desfasoara partajul judiciar este stabilita prin Codul de Procedura Civila, la care vom face referire astazi, in randurile ce urmeaza.
Cererea pentru partaj judiciar
Cel care se afla in pozitia de reclamat se va asigura ca va prezenta toate documentele necesare partajului judiciar: cerere, titlul in baza caruia este cerut partajul, natura bunurile incluse in partaj, valoarea bunurilor, locul unde sunt bunurile, detalii despre persoana care le detine sau care le adminstreaza la momentul respectiv.
“La primul termen de judecata, daca partile sunt prezente, instanta le va lua declaratie cu privire la fiecare dintre bunurile supuse partajului si va lua act, cand este cazul, de recunoasterile si acordul lor cu privire la existenta bunurilor, locul unde se afla si valoarea acestora”, art. 981 Codul de Procedura Civila.
Impartirea bunurilor pe cale amiabila
Scopul principal al instantei este acela de a incerca prin toate mijloacele posibile sa se ajunga la o impartire a bunurilor aflate in coproprietate, in mod amiabil. In cazul in care se ajunge la o astfel de intelegere intre partile procesului, atunci imparteala se va face intocmai dispozitiilor partilor implicate. Daca invoiala nu se aplica asupra tuturor bunurilor, atunci se va da o hotarare partiala si se va continua cu procedura de partaj judiciar pentru restul de bunuri.
Partajul judiciar
„Daca partile nu ajung la o intelegere sau nu incheie o tranzactie potrivit celor aratate la art. 982, instanta va stabili bunurile supuse impartelii, calitatea de coproprietar, cotaparte ce se cuvine fiecaruia si creantele nascute din starea de proprietate comuna pe care coproprietarii le au unii fata de altii”, art. 983 Codul de Procedura Civila.
In conditiile in care nu se poate face o impartire in natura a bunului respectiv, atunci se poate ca printr-o hotarare judecatoreasca sa se atribuie bunul, temporar, unuia dintre coproprietari. Acesta va trebui ca intr-o perioada de timp determinata sa tina cont de sumele cotelor-parti ce revin fiecaruia dintre ceilalti coproprietari. Daca se respecta acest termen, atunci respectivul coproprietar intra in posesia defintiva a bunului. In caz contrar, bunul va fi atribuit unui alt coproprietar.
Daca niciunul dintre coproprietari nu a cerut atribuirea temporara a bunului sau nu s-au consemnat sumele in cazul celorlalti coproprietari, urmatorul pas este cel de vanzare al bunului, fie prin invoiala intre partile procesului, fie prin executor judecatoresc. Vanzarea se va face intr-o perioada de cel mult 3 luni de la pronuntarea hotararii judecatoresti, in cazul in care vorbim de buna invoiala.
Hotarare de partaj
Daca este definitiva, hotararea de partaj devine titlul executoriu si este de indata pusa in aplicare. „Hotararea de partaj este supusa numai apelului. Cu toate acestea, daca partajul s-a cerut pe cale incidentala, hotararea este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea data asupra cererii principale. Acelasi este si termenul pentru exercitarea caii de atac, chiar daca se ataca numai solutia data asupra partajului”, art. 994 Codul de Procedura Civila.
