Uzufructul se defineste ca un drept al unei persoane de a folosi bunul acesteia si de a culege fructele acestui bun, cu obligatia de a pastra si conserva substanta. Uzufructul se constituie prin act juridica, uzucapiune sau orice alta metoda acceptata de lege, de care se va tine cont in momentul aplicarii dispozitiilor cartii funciare.
Pot constitui obiecte ale uzufructului bunurile mobile, bunurile imobile, corporale sau incorporale, masa patrimoniala. Dreptul de uzufruct acopera toate accesoriile bunului in cauza si tot ce exista dependent de acesta.
In cazul in care uzufructul se constituie pentru o persoana fizica durata este viagera, iar in cazul in care este constituita pentru o persoana juridica se va putea desfasura pe o perioada ce nu depaseste 30 de ani. “Uzufructul constituit pana la data la care o alta persoana va ajunge la o anumita varsta dureaza pana la acea data, chiar daca acea persoana ar muri inainte de implinirea varstei stabilite”, art. 708 Codul Civil.
Drepturile uzufructuarului
Uzufructuarul va avea in folosinta bunul si fructele acestuia, exista si cazuri speciale in care se aplica diferite conditii. Tot ceea ce reprezinta fruct al bunului dat in uzufruct apartin uzufructuarului. Tot ce reprezinta fruct al bunului dupa incetarea uzufructului revine proprietarului initial. Indiferent de perioada, nu se vor pretinde despagubiri pentru cheltuielile legate de intretinerea si pastrarea bunului.
„Daca uzufructul cuprinde, printre altele, si bunuri consumptibile, cum ar fi bani, grane, bauturi, uzufructuarul are dreptul de a dispune de ele, insa cu obligatia de a restitui bunuri de aceeasi cantitate, calitate si valoare sau, la alegerea proprietarului, contravaloarea lor la data stingerii uzufructului”, art. 712 Codul Civil. In cazul in care vorbim de bunuri neconsumabile, uzufructuarul se va folosi de bunuri conform destinatiei acestora. In acest caz bunul va fi inapoiat proprietarului, dupa incetarea uzufructului, in starea in care acesta se afla la terminarea exercitarii dreptului de uzufruct.
Se poate ca uzufructuarul sa cedeze dreptul de uzufruct unei alte persoane, fara sa fie nevoie sa ceara acordul proprietarului, in conditiile in care se respecta prevederile legale din Codul Civil. „Uzufructuarul ramane dator exclusiv fata de nudul proprietar numai pentru obligatiile nascute inainte de cesiune. Pana la notificarea cesiunii, uzufructuarul si cesionarul raspund solidar pentru indeplinirea tuturor obligatiilor fata de nudul proprietar”, art. 714 Codul Civil.
Totodata, uzufructuarul poate inchiria sau arenda bunul asupra caruia are drept de uzufruct. Locatiunile incheiate de catre uzufructuar sunt opozabile proprietarului sau mostenitorului acestuia. Aceiasi regula se aplica si in cazul reinnoirii contractelor de locatiune sau arendari efectuate de catre uzufructuar, fara sa se depaseasca limita impusa de lege, de 3 ani de la data in care dreptul de uzufruct nu mai este valabil.
Stingerea uzufructului
Dreptul de uzufruct inceteaza in urmtoarele situatii: decesul uzufructuarului sau incetarea personalitatii juridice a acestuia, indeplinirea termenului stabilit de comun acord intre uzufructuar si proprietar, prin consolidare, cand uzufructuarul este acelasi cu proprietarul, in momentul in care se renunta la uzufruct, atunci cand bunul dat in uzufruct nu este utilizat pe o perioada de cel putin 10 ani sau 2 ani, cand vorbim de creanta.