Legea nr.118 din 20 iunie 2019 privind Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor – între legalitate și neconstituționalitate ?

Av. Tudor Armand  și Av. Predoi Viorela – Baroul Dolj

Legea nr.118 din 20 iunie  2019  privind Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor – între legalitate și neconstituționalitate ?

·      Ce reprezintă Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare au unor persoane sau asupra minorilor?

Potrivit art.2 din Legea nr.118/2019 - Registrul reprezintă un mijloc de cunoaștere, supraveghere și identificare operativă a persoanelor care au comis următoarele infracțiuni prevăzute de Legea nr.286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează[1]:

a) infracțiunea de trafic de persoane prevăzută la art. 210;

b) infracțiunea de trafic de minori prevăzută la art.211;

c) infracțiunea de proxenetism prevăzută la art. 213;

d) infracțiunea de exploatare a cerșetoriei prevăzută la art. 214;

e) infracțiunea de folosire a unui minor în scop de cerșetorie prevăzută la art.215;

f) infracțiunea de folosire a serviciilor unei persoane exploatate prevăzută la art.216;

g) infracțiunea de folosire a prostituției infantile prevăzută la 216¹;

h) infracțiunea de viol prevăzută la art. 218;

i) infracțiunea de agresiune sexuală prevăzută la art. 219;

j) infracțiunea de act sexual cu un minor prevăzută la art. 220;

k) infracțiunea de corupere sexuală a minorilor prevăzută la art.221;

l) infracțiunea de racolare a minorilor în scopuri sexuale prevăzută la art.222;

m) infracțiunea de hărțuire sexuală prevăzută la art.223;

n) infracțiunea de folosire abuzivă a funcției în scop sexual prevăzută la art.299;

o) infracțiunea de pornografie infantilă prevăzută la art.374;

p) infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri prevăzută la art.375;

q) infracțiunea de incest prevăzută la art. 377;

r) infracțiunile prevăzute la lit. a)-q), astfel cum erau prevăzute în Legea nr.15/1968 privind Codul penal al României sau în legi speciale, având aceleași elemente constitutive.

          Din interpretarea art.2 lit. r) din legea antemenționată, se poate observa că prin reglementarea Registrului național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, se instituie un sistem de predicție și prevenție a comportamentelor infracționale îndreptate împotriva acestor valori fundamentale, având ca scop monitorizarea persoanelor condamnate pentru anumite categorii de infracțiuni care comportă risc de recidivare, fără a se face distincție între condamnările survenite anterior intrării în vigoare a legii, cât și cele survenite ulterior intrării în vigoare a Legii nr.118 din 20 iunie 2019.

·      Ce obligații se instituie în sarcina persoanelor înscrise în Registru agresorilor sexuali, conform Legii nr.118/2019?

Conform art.12 alin.(1) și (2) din Legea nr.118/2019, legiuitorul a stabilit că, odată cu înscrierea persoanelor în registrul agresorilor sexuali, acestea trebuie să se prezinte periodic la organele de poliție pe raza cărora domiciliază sau își au reședința, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, pentru a comunica informații relevante referitoare la:

a) profesia, meseria sau activitatea pe care o desfășoară;

b) mijloacele de existență;

c) persoanele minore, în vârstă, cu dizabilități sau vulnerabile cu care locuiesc sau cu care au intrat în contact în mod direct și sistematic;

d) unitățile de învățământ școlar sau preșcolar, taberele de copii, spitalele de copii sau orice loc frecventat în mod preponderent de copii în care au avut acces în această perioadă;

e) adresa unde locuiesc;

f) modalitatea de comunicare cu organele de poliție.

 Precizăm faptul că, pe lângă obligațiile stabilite la art.12 alin.1 din lege, cei înscriși într-un astfel de registru, sunt obligați să anunțe, în prealabil, organul de poliție pe raza căruia locuiesc, în cazul intenției efectuării oricăror deplasări din localitatea de domiciliu mai lungi de 15 zile, inclusiv cu privire la localitatea de destinație, scopul deplasării, perioada de deplasare și mijlocul de transport folosit, precum și de a se prezenta la organul de poliție pe raza căruia își stabilesc locuința pentru a comunica despre aceasta și a fi luate în evidență, în termen de cel mult 3 zile, conform alin.2 din cadrul aceluiași act normativ.

·      Ce sancțiuni pot interveni în cazul nerespectării obligațiilor prevăzute la art.12 alin.(1) și (2) din Legea nr.118/2019?

În cazul în care persoanele înscrise într-un astfel de registru, nu respectă obligațiile instituite în sarcina acestora, în conformitate cu prevederile art.21 din Legea nr.118/2019, acestea pot fi trase la răspundere penală pentru nerespectarea prevederilor art.12 alin.(1) și (2) din lege, putând fi condamnate la pedeapsă cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

·      În ce condiții persoanele înscrise în Registrul agresorilor sexuali pot fi scoase din evidența acestuia?

Potrivit art.10 alin.(2) din Legea nr.118/2019, persoanele fizice pot fi scoase din Registru în una dintre următoarele situații:

a)    faptele pe care le-au săvârșit nu mai sunt prevăzute de lege ca infracțiuni;

b)    s-a dispus renunțarea la urmărirea penală sau clasarea față de ele ori s-a pronunțat o hotărâre definitivă de achitare sau de amânare a aplicării pedepsei și nu s-a dispus amânarea sau revocarea acesteia;

c)    au trecut 10 ani de la data când s-a pronunțat o hotărâre definitivă de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei și nu s-a dispus amânarea sau revocarea acesteia;

d)    au trecut 20 de ani de la data introducerii în Registru, dacă pedeapsa aplicată este de cel mult 5 ani;

e)    la împlinirea vârstei de 85 de ani, dacă pedeapsa aplicată este mai mare de 5 ani;

f)     au decedat.

Referitor la alte modalități de scoatere a persoanelor din evidența Registrului agresorilor sexuali, legiuitorul a mai prevăzut la alin.(3) din lege, faptul că, persoanele fizice înscrise în acest Registru, se scot din evidență, după expirarea termenelor stipulate în comunicările statului de condamnare, în măsura în care aceste hotărâri nu au fost recunoscute de organele române competente, iar în situația în care în Registru există și alte mențiuni, se șterg numai mențiunile care impun scoaterea din evidență (art.10 alin.4 din Legea nr.118/2019).

De subliniat este și faptul că, odată cu înscrierea persoanelor în Registru, se anulează în fapt și în drept beneficiile reabilitării de drept sau judecatorești, astfel că, orice cauză de înlăturare/modificare a consecințelor condamnării cum sunt grațierea, prescripția executării pedepsei, amnistia sau reabilitarea, nu conduc la scoaterea persoanelor din evidența Registrului, conform alin.(5) din textul de lege sus evocat.

·      Ce se întâmplă atunci când în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.10 alin.(2) din Legea nr.118/2019 pentru ca persoanele fizice înscrise în Registru să fie scoase din evidența acestuia?

În situația în care scoaterea persoanelor înscrise în evidența Registrului, nu se poate realiza în una dintre modalitățile enumerate de legiuitor la art.10 alin.(2) din Legea nr.118/2019, persoanele interesate pot solicita instanței de judecată scoaterea lor din Registru național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, prin intermediul contestației la executare conform art.598 și 599 Cod procedură penală.

Deși Legea nr.118/2019 nu prevede o cale de atac împotriva măsurii înscrierii în Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, această măsură poate fi contestată prin intermediul contestației la executare întrucât o astfel de contestație vizează stabilirea limitelor de aplicare a unui efect direct, nemediat, al unei hotărâri penale de condamnare a unei persoane pentru săvârșirea unor infracțiuni specifice. A gândi altfel, ar însemna să acceptăm ad absurdum că măsura înscrierii în Registru, nu ar putea fi contestată în niciun fel cât timp dispozițiile Legii nr.118/2019 nu prevăd o cale de atac împotriva unei astfel de măsuri, împrejurare care ar fi de natură, spunem noi, a afecta anumite dispoziții din Constituția României (cum ar fi art. 16, art.20, art.21) ale art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art.13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Ori, așa cum în mod corect a reținut și instanța de judecată, în cererea pe care echipa noastră a formulat-o în cadrul contestației la executare, statul are obligația de a garanta caracterul efectiv al accesului liber la justiție în acord cu exigențele referitoare la echitatea procedurilor. Astfel, instanța de judecată, a apreciat că excluderea de la controlul judecătoresc a înscrierii unei persoane în Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, determină o încălcare a accesului liber la justiție, întrucât, persoanele interesate sunt private de o garanție procedurală efectivă pentru apărarea dreptului lor afectat prin instituirea unor astfel de măsuri.

Tot în ceea ce privește condițiile ce se cer a fi întrunite pentru ca o persoană să poată să fie scoasă din evidența Registrului, arătăm că acestea sunt foarte greu de atins, având în vedere dispozițiile art.10 alin.(2) din Legea nr.118/2019. Însă, cu toate acestea, echipa noastră a reușit să obțină o soluție favorabilă pentru clientul nostru în sensul că, în urma admiterii contestației la executare, instanța a dispus scoaterea petentului din Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, apreciindu-se că în cauză a trecut un interval de timp mai mare de 20 de ani, chiar dacă petentul a fost înscris în Registru în anul 2021. În motivarea soluției, Judecătoria și Tribunalul Arad, au arătat faptul că, dispozițiile art.10 alin.2 lit.d) din Legea nr.118/2019 presupun ca înscrierea în Registru a persoanei, să fie imediat consecutivă rămânerii definitive a hotărârii de condamnare. Aceasta, întrucât în lipsa unui termen expres prevăzut prin lege înăuntrul căruia ar trebui efectuată înscrierea, măsura apare ca fiind de imediată aplicare.

Totodată, instanța de judecată a remarcat faptul că,Legea nr.118/2019 reglementează o activitate de monitorizare a subiecților ce cad sub incidența actului normativ cu desfășurare în timp. Astfel, textul legal instituie pentru persoanele condamnate la pedeapsa închisorii de cel mult 5 ani pentru săvârșirea de infracțiuni contra libertății sexuale, un program de supraveghere cu o durată de 20 de ani, care începe să curgă de la momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, astfel că, în situația în care intervalul temporal apare ca fiind epuizat la momentul intrării în vigoare a Legii nr.118/2019, acesta nu mai poate fi reglementat devaluat, deoarece un asemenea demers, ar reprezenta o veritabilă aplicare retroactivă a legii, prohibitivă în sistemul nostru de drept”. (din considerentele hotărârii pronunțate de către Judecătoria Arad).

          Ca o concluzie a celor abordate de noi în cuprinsul prezentului articol, arătăm că, prin reglementarea Registrului național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, s-a dorit monitorizarea persoanelor condamnate pentru infracțiunile prevăzute la art.2 din Legea nr.118/2019, dar acest deziderat legal, considerăm noi, nu oferă rațiuni și justificări suficiente pentru o anumită limitare a drepturilor subiecților supuși înscrierii în evidențe, răspunzând totodată și exigențelor de echilibru, proporționalitate și legalitate.